Long time no see

Nu-mi cer scuze, nici măcar prost nu mă simt pentru că n-am dat curs îngrijorărilor voastre care ne-au umplut căsuțele poștale. Însă am citit toate mesajele și scrisorile, adică în consecință am adulmecat desuurile fine și parfumate ale fanelor.

M-am ținut departe de întrevederile pasionale față către față – am fost luat în colimatorul colegilor; m-au convins în final să nu mai frâng inimi creând (eterne?) iluzii în rândul cititoarelor.

Nu am onorat nici măcar solicitările, tot mai multe de ceva timp, venite din parte ălora aflați sub stindardul curcubeului; chiar dacă îmi dă târcoale anxietatea gândindu-mă că refuzul, indiferent cum l-am zugrăvit, îmi va atrage plângeri și reclamații pe la diverse comitete și comiții.

Departe de-a fi aderat la cultul penticostal, în aceste șase săptămâni petrecute în afara redacției am rămas tot la umbra Piramidei lui Maslow. Am rătăcit printre cartușe de țigări, baxuri cu vin, shaormerii, dame (nu dintre fane) și nurii aferenți, chiolhanuri, alte petreceri, câteva cărți, muzică (mai mult lăutărească), dramele din care s-au ițit comediile, parenting stângaci (cu țârâita), multe ore dedicate corporației, puțin spre deloc sport și cam atât. Dezechilibru pe linie, ioc armonie.

Zilele trecute s-a prăpădit de cancer pulmonar un fost prof` care i-a zâmbit mereu vieții, cu țigara în mână. Așa s-a stins, fumând și publicându-și poemele, lăsându-le în urmă aidoma plodului, nevestei și generațiilor care demult l-au uitat.

Alaltăieri, la a treia nuntă a unui bun prieten, am compătimit câteva doamne a căror dramă e agățată de brațul căsniciei. Erau sărmanele dudui vecine cu periferia resemnării. Un fel de asta-i viața! Ce să faci?

Jugul KPI-urilor, oricum fade, nu m-a slăbit nici el. Nici limbajul corporativ de lemn. Alte isprăvi însă, care bat documentarele Netflix și manualele dezvoltării personale m-au îmbogățit, mi-au ascuțit simțul pe care Observatoru oricum îl are în ADN – observarea atentă a cotidianului din sânul familiei multinaționalei îmi e mănușă acum. Se vede bine din peluză, mai ales în curtea vecinilor, nu la mine-n bătătură (aici știu ce e).

Exercițiu-i panaceu atunci când pierzi nițel busola, când uiți că ceea ce nu vezi chiar există. După ce semenii își aștern angoasele între un Ale și un Lager, te îmbrățișezi cu patos. Măcar ale tale îți sunt cunoscute; le accepți mai ușor, chiar cu drag. Și imediat după, apartenența, nevoia de a fi acceptat, se evaporă.

Am revenit pe plai mioritic dintr-un training ținut peste mări și țări, la compania mamă. Desigur, scopul a fost nobil. Am primit upgrade-ul  necesar promovării. Pe orizontală. Cert e că din două săptămâni lungi cât un post n-am venit cu dinaintea goală:

Te încurajez din toată inima să ai grijă de tine. Te îndemn să-ți setezi limite și să le respecți, să-ți cureți agenda și să păstrezi doar activitățile cu adevărat importante. Să scurtezi întâlnirile și tipul petrecut în discuții – mai ales cele neimportante!, și să îți acorzi frecvent timp pentru reîncărcarea bateriilor.

Îi voi urma sfatul. De luni încolo. Acum barul este închis până luni, ora 07:30. A născut nevasta mea. Vă mulțumesc pentru înțelegere.  Mai jos, pe aceeași ușă, alt afiș: Costică, deschide că nu ești tu tatăl. Și ce dor îmi era de cârciuma din cartier, mai ales după ipocrizia și dichisul etalate cu finețe în compania spilcuiților corporatiști!?

Puțin posac, nu pentru că empatizez cu Costică, revin în vasta garsonieră. Louanes – o estetă prin definiție, wow!, s-a gândit să mă surprindă. Traversează o perioadă grea, logodna scâr… dar n-a venit să stăm de vorbă; mă scoate din impas… La fel și eu pe ea, într-un win-win demn de-o vânzare-cumpărare ca la manualul de căpătâi din sales.

Petrec în liniște, sărbătoresc împlinirea a doi ani de la divorț; de la al doilea. Citesc poemele defunctului profesor, sorb adevărul dintr-un vin bun, incendiez o fumegană și răzleț, în obscuritatea luminii lumânării, zâmbesc privind angelicul chip care se odihnește mai încolo.

Fotografia care ilustrează acest material aparține lui Timothée Pons și a fost preluată de pe Unsplash.

- Comentezi?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.