Prime, Bonusuri, Beneficii

Mă topesc după vorbele dulci care-mi sunt adresate, mai ales când reușesc să trimit raportările în termen, când lucrez doişpe` ore, când merg la budă cu laptopul, când mănânc deasupra tastaturii sau când, în concediu fiind câteva zile din an, sunt conectat la rețea. Nici laudele nu contenesc, iar încrederea de care debordez, controlul emoțional, abilitățile de comunicare, flexibilitatea, lucrul în echipă, persuasiunea, managementul timpului, capacitatea de a disemina corect informațiile, toate aceste calități sunt demonstrate superiorului ierarhic în powerpoint-uri neinteligibile, de prisos oricui. Dar o astfel de dovadă pusă în brațele șefului șefului îi garantează celui din urmă cel puțin jumătate din bonusul anual.

E lesne de înțeles că accentul se pune pe abilități, caracter, profesionalism, onestitate, încredere și integritate; am lăsat deoparte aspectul financiar. Treptat mi-am dat seama că nu banii sunt importanți, ci plăcerea cu care livrez valoare prin activitatea muncii evidențiate.  Angajatorul este și el pe aceeași lungime de undă, ca atare a plafonat salariile în ultimii cinci ani, cu toate că profitul său net a galopat în sus. Providența, nu resursa umană, a pus umărul la depășirea target-ului mai ceva ca-n cincinalele comuniste, însă de data asta nu din pix ori tastatură.

Pericolul ca salariul minim pe economie din România să prindă și media companiei noastre pândește la colț; la cât de agili sunt guvernanții, în cel mult doi ani voi câștiga și eu minimul pe economie. Au simțit asta și vizionarii din board of administration și au întreprins un set de măsuri venite ca o cârja în sprijinul nostru, a executanților. După lungi dezbateri, ședințe interminabile, proiectări și grafice în același omniprezent powerpoint a ieșit mărgăritarele.     

Nu știu cu ce să încep, ca atare închid ochii și punctez cu arătătorul: ajutor de naștere în cuantum de 1 500 lei (75 % din angajați sunt bărbați, iar din doamne majoritatea sunt trecute bine de prima tinerețe); ajutor deces angajat 2 000 lei – dacă acesta survine exploziei atomice, invaziei sau acțiunii unui dușman extern, dictaturii militară, insurecției, războiului (declarat ori ba), radiațiilor sau infestărilor radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile; două mere/lună; 1 000 lei bonus la aniversarea a 10 ani vechime (din arhivele HR am aflat că nimeni n-a atins acest prag); diurnă în valoare de 50 lei/zi (în afara a trei directori nici un alt angajat nu se deplasează); două salarii compensatorii în cazul disponibilizării, cu condiția să ai, previzibil!, minim 10 ani vechime; masaj lombar și cervical efectuat la birou, 10 minute, cu o frecvență trimestrială; 1% reducere la abonamentul operatorului de telefonie mobilă. În final, valoarea tichetului de masă crește, din 2020, de la 9,57 lei la 10.

Aceste măsuri mă fac să renunț la ideea de a migra spre stat. Sigur, starea de confort e dată de stabilitate, dar făcând un pas mare de tot spre o leafă generoasă și (mai) mult timp liber (la stat la Stat), voi sfârși prin a-mi lepăda cunoștințele solide în materie de Microsoft Office, abilitățile de comunicare, de analiză și sinteză, dinamismul și capacitatea de rezolvare promptă a problemelor, de prioritizare a obiectivelor țintă și orientarea către atingerea obiectivelor.    

Rămân pe loc, împăcat, însă visez la o primă de refacere după concediu. Ar fi sublim!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.