alături de corporatiști, împreună cu ei
alături de corporatiști, împreună cu ei
Era timpul ca erezia să se termine. Antreprenoriatul, acest triumf al optimismului în fața rațiunii, s-a dovedit (și) pentru mine o activitate nesustenabilă. Incapabil totuși să renunț, mi-am propus pentru moment să îmi convertesc inițiativa la o agricultură de subzistență, care, practicată part-time, să-mi confere iluzia „controlului” și a „dezvoltării propriei viziuni”. Încerc să reintru […]
Știam că va fi un training de dezvoltare bun. Dar nu știam că îmi va schimba viața. Sincer, m-a luat pe nepregătite și m-a răvășit. Când trainerul, cu modestie, și-a început discursul cu „eu, când am fost pe Everest …” în sală s-a lăsat tăcerea, iar sfârcurile corporatistelor s-au întărit. În aceiași seară am căutat […]
(Și) corporatiștii beau. Mai ales în team building-uri ori cu ocazia campionatului de fotbal, volei, tenis, ori ce s-o mai petrece în spirit recreațional. Adică absolut în orice ocazie în care se pleacă de acasă cel puțin o noapte. E un prilej bun de-a nu da explicații consoartei/consortului despre ceea ce faci când celălalt soț […]
Acum mulți ani tata mi-a povestit cum, în timpul unui control neanunțat la poarta fabricii, a fost întors din drum. Nu luase absolut nimic acasă din avutul obștesc, element considerat dușmănos de cerberii neobișnuiți cu un astfel de comportament. „Ia dracului și tu măcar o pungă!”, i-ar fi spus paznicii atenți la menținerea standardelor de […]
Alarma de dimineață, cafea, trafic, job, Facebook, LinkedIn, trafic, shopping, copil, nevastă, TV, somn (nu neapărat în ordinea asta). Unii ar spune că este un program firesc pentru un corporatist de ’40, cu burtă și chelie. Eu însă îmi doresc mai mult. Vreau să depășesc în alergare, cu pieptul bombat, doamne și domnișoare cu carnea […]
O sâmbătă doar pentru mine am avut ultima dată in dimineața nunții. Atunci am fost atât de șocat de ceea ce tocmai făcusem încât am avut nevoie de timp numai pentru mine. A trecut ceva timp de atunci și abia astăzi m-am sustras birului dusului gunoiului, al spălatului geamurilor ori șmotrul faianței. Sunt iarăși rebel, […]
Am băut suficient vin ca să reîncep să scriu. Recunosc că numai acesta nu ar fi fost suficient pentru a-mi (re)găsi muza; muzica regretatei formații vocal-instrumentale Paraziții mă obligă să observ unde sunt, să simt enorm și să văd monstruos. Privesc împăcat cei 4 pereți proaspăt zugrăviți, ca de spital, ai garsonierei confort III din […]
Evit certitudinea, dar cred c-am ieșit nițel din rând. Chiar dacă împins de conjunctură, învăluit de temeri și trac. Această tahicardie a monedei europene mi-a crescut serios rata creditului, bulindu-mi bugetul alocat mai multor weekend-uri Winter Tour ori cluburilor din buricul târgului dâmbovițean. Nici la mama n-am fost – mi-a trimis prin mecanicul de locomotivă […]
Și revelionul 2018 m-a surprins încropind o listă de must-uri pentru anul imediat următor. Am învățat cu sârg că planificarea este esențială, merge la braț cu perseverența. Goal-uri multe trebuie setate, altfel cele două, hai trei, fâsuri care se vor realiza după n-ar avea plus-valoare. Parafrazez Gândurile la început de an ale Observatorului, le regăsesc […]
Mă topesc după vorbele dulci care-mi sunt adresate, mai ales când reușesc să trimit raportările în termen, când lucrez doişpe` ore, când merg la budă cu laptopul, când mănânc deasupra tastaturii sau când, în concediu fiind câteva zile din an, sunt conectat la rețea. Nici laudele nu contenesc, iar încrederea de care debordez, controlul emoțional, […]