(Doar) O clipă cu mine însumi

Informările pe tema COVID îmi inundă Outlook-ul; Corporația e oglinda Statului (de drept). Procedurile curg valuri, ferestrele pop-up îmi acoperă juma` din display-ul oricum mic.

Cireașa constă într-un material de Q&A pe tema revenirii în clădire, în contextul pandemic. E pentru noi, trepanații, cei care nu știm să traversăm strada fără indicații, iar conținutul e consternant: cum și ce forță să aplic pe clanță, câți pași să măsor până la lift, pe ce parte a culoarului să mă deplasez când mă petrec cu alți colegi, indicații despre cum să apas pe buton pentru a chema liftul, interacțiunea cu dozatorul de cafea, igiena recomandată înainte și după utilizarea budei, etc..

Mă deconectez de la telemuncă, mă „mufez” la Facebook și altele din online. Și aici tot apocalipsa ”după COVID”, la fel ca la TV sau radio. Mi-e frică.

Target-urile și restul livrabilelor conexe fișei postului, oricum întârziate, pălesc mai ales azi; apelurile telefonice ale celor de la biroul de recuperări credite nu mă mai irită (mă și întreb care dintre Georgiana sau Corina sună); Giro D`Italia – care nici măcar n-a ajuns în munți – deja-i și el sub lungul braț al virusului după doar o săptămână de la debut; Mia, de pe Tinder, mă așteaptă, până la dispoziții ulterioare, fără flori ori Raffaello, doar cu test COVID negativ, nu mai vechi de 48 ore; mesajele în care sunt întrebat dacă mă întorc ori ba pe plai dâmbovițean mă agasează (profit și eu de telemuncă, ca tot corporatistul sadea). Sunt claustrat și cât se poate de confuz.

Dau să fug la ceilalți; mă sperie și ei. Sunt pro sau contra COVID, de-o parte ori de alta a spălatului pe mâini, pentru/împotriva portului măștii și o pleiadă întreagă de a fi albă ori neagră sau de absolut orice e vehiculat în eter. Clar, scăparea nu-i la ei. Poate stă în câteva țigări pe care să le pufăi la poale de munte, în deplină izolare, cocoțat undeva pe deal, deasupra orașului de baștină.

Fotografia aparține lui Dan Burton și a fost preluată de pe Unsplash.

Scot o țigară numai după ce dezinfectez, iar, pachetul. La fel procedez, iar, și cu mâinile. Fumez, privesc în zare spre nicăieri practic, dar nu scap. ISU, prin RO-ALERT, are grijă să mă țină cu pulsul sus, reamintindu-mi cât este de ridicat nivelul de răspândire a virusului și aci. Nici măcar colegii de la IT nu mă pisează cu informări anti orice ar putea produce breșe în sistemul informatic bine fortificat al Corporației, așa cum o fac cei mai mulți dintre cei cu care interacționez.

Un anxiar n-are efect (p-al doilea nu-l am). Sun terapeutul, dar e ocupat cu alți amărâți aflați la ananghie – mă programează pentru 13.01.2021, la ora 12:15. Dau iama pe Facebook, îl caut pe Sadhguru. Citatele, pildele și ceea ce el relevă mă afundă mai abitir în abis. Aprind o altă țigară doar după o dezinfecție minuțioasă, inspir, expir, stau într-o rână, fac gargară cu salivă, număr oi descrescător, cânt, bat din palmele dezinfectate, o sun pe mama; nimic.

Mă sună șefă-mea, e deja al patrulea apel pe care-l ignor. Zâmbesc amintindu-mi de Corporate Animals. Ghinionul meu, însă superiorul ierarhic (32 ani), spre deosebire de Lucy (Demi Moore), are doar înțelepciune infinită.

Iar sună telefonul, unul dintre cele trei. Privesc lung display-ul, incapabil să reacționez. E bunică-mea, femeia-i nonagenară. N-am mai văzut-o din decembrie trecut. Iar acum sunt la câteva aruncături de băț de locuința dânsei.

Omu` n-a mai ieșit din casă de la decretarea stării de urgență. Ce să fac? S-o vizitez? Dar dacă-i dau virusul? Cum voi trăi cu asta pe conștiință? Dacă nu i-l dau, dar crapă sub povara bătrâneții mâine sau poimâine, mi-o voi ierta că nu am vizitat-o? Sunt măcinat de întrebări; am terminat țigările, mi-a rămas dezinfectantul și masca din buzunar.

Rememorez toate citatele învățate în 23 ani de carieră în clădirile de birouri. Nu identific nimic din training-urile primite care să se aplice în situația dată. Mă simt și mai mic, insignifiant chiar, aici, acum, în afara bulei.

Poza care ilustrează acest material aparține lui Layton Diament și a fost preluată de pe Unsplash.

- Comentezi?

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.