Menu

Au sunat! Peste trei zile eram așteptat la interviu. Timp era suficient pentru o raită în magazine. Nu mă puteam prezenta oricum, aveam nevoie de o nouă linie vestimentară: espadrile croșetate, blugi skinny și cămașă creponată. O șapcă D&G tocmai primisem de la pisi a mea, nu trebuia să mai cumpăr. Iar pe la cosmetică nu dădeam căci tocmai mă pensasem. Prima impresie conta!

Am asediat netul în căutarea sfaturilor, ponturilor de aburire a angajatorului interesat de expertiza mea. Spectrul era vast, iar paleta largă: cum să mă pregătesc, cum să mă poziționez în cea mai bună lumină, urmărirea pașilor pentru o pregătire de succes, trucuri… Pe un site găsisem „Cele mai importante 99 de sfaturi de urmat la interviul de angajare”, dar l-am închis repede. Câte or mai fi în plan secundar? Am devorat și subiecte legate de ce vrea angajatorul să audă și m-am relaxat instant. Eram as în așa ceva. M-am destins astfel în dese rânduri la Park Lake ori în sălile de gym. Abordarea corporatistelor de acolo o fac pe aceeași matriță.

Am obținut și postul mult râvnit, după trei interviuri și un test. Selecția a fost dură, doar cei care știu (încă) să citească și care au un lexic mai bogat de 350 cuvinte au ajuns în finala pentru ocuparea postul de telefonist, cum spune bunică-mea. De la întâi a lunii următoare sunt operator customer care pentru că întrunesc pricepere în comunicare, abilități orientate spre client, proactivitate, dorință pentru depășirea limitelor și disponibilitate pentru lucrul în ture. By default sunt multitasking, rezistent la stres și disponibil la ore suplimentare. Primesc în schimb un mediu de lucru dinamic, un salariu motivant, training-uri, all I can read with Bookster (nu servesc, din principiu), discount la sălile WorldClass (super!), o primă de concediu, asta dacă voi avea vreunul, tichete de masă și compania unei echipe formate din profesioniști. Cel mai important aspect este posibilitatea de promovare.

În drum spre Paul-ul din AFI trec și pe la Lucreția, deja fosta mea șefă. E tanti care mi-a fost manager două luni la deja al V-lea meu loc de muncă în doar doi ani. O bag în mă-sa și pe asta pentru tot ce mi-a poruncit de la nivelul poziției de Coordonator colectiv bucătărie (am fost spălător de vase într-un lanț internațional de restaurante fast food), nu de la înălțimea celor trei clase terminate, și acelea cu sudoare.  Multe Lucreții, Gicuțe şi Fănele își duc a doua tinerețe în piața muncii mid-level de când pe poarta Apaca s-a pus lacătul. Cu Tanța de la call center va fi mai bine.

Fotografia care ilustrează acest articol aparține lui Michael Galinsky și a fost publicată în cartea sa: Malls Across America. Mai multe poze de același autor pot fi găsite pe website-ul acestuia.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.